LEGEA PENTRU AUTORIZAREA CONSTRUCŢIILOR, ÎN ATENŢIA SENATORILOR
O iniţiativă legislativă pentru modificarea legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se află în dezbatere publică la Camera Deputaţilor.
Astfel prin modificările propuse autorităţile locale vor putea desfiinţa construcţiile ilegale fără alte aprobări sau formalităţi.
De asemenea, prin modificările aduse legii sunt vizate construcţiile monument cu o valoare ambientală. Astfel “această propunere legislativă urmăreşte reglementarea autorizării construcţiilor în zone de interes turistic în care patrimoniul arhitectural să fie păstrat şi perpetuat”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.
Prin implementarea modificărilor va fi influenţată dezvoltarea urbanistică unitară şi durabilă şi menţinerea unei mai bune evidenţe a lucrărilor la reţelele edilitare şi din fonduri guvernamentale sau europene.
Iniţiativa legislativă aparţine unui grup de parlamentari PSD şi UNPR şi este trimis pentru un punct de vedere la Guvern şi spre dezbatere în Consiliul Legislativ.
INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢII SE VA FINANŢA DIN FONDURI PROPRII
Instituţia care exercită controlul statului în construcţii se va autofinanţa începând cu acest an. Aceasta potrivi noii legi 35/2015 adoptate de Parlament privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind controlul statului în domeniul construcţiilor.
Astfel Inspectoratul de Stat în Construcţii devine din instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat instituţie publică finanţată din fonduri proprii.
“Din veniturile realizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii- ISC virează 30% în contul corespunzător de venituri al activităţii finanţate integral din venituri proprii prevăzute la alin. 4 gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”
De asemenea, Inspectoratul de Stat în Construcţii va fi obligat să participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect şi acceptate de inspectoratele teritoriale în construcţii competente, potrivit expunerii de motive elaborate de Guvern.
Actul normativ urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ privind controlul statului în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii.
Printre domeniile importante pentru care MDRAP elaborează reglementări tehnice se numără şi domeniile de maximă importanţă precum reducerea riscului seismic şi al inundaţiei construcţiilor existente.
LIVRĂRILE DE SPAŢII MODERNE DE RETAIL SE DUBLEAZĂ ÎN ACEST AN
Suprafaţa spaţiilor moderne de retail livrate în acest an va fi mai mare cu 196%, comparativ cu anul trecut. Spațiile moderne de retail ce urmează să fie finalizate anul acesta depășesc 220.000 de mp, potrivit unui studiu realizat de consultantul DTZ Echinox.
Din suprafaţa totală ce va fi livrată în 2015 aproximativ 75% va fi livrată de către NEPI, care în afară de finalizarea centrelor comerciale Mega Mall și Timișoara Shopping City, are planificată extinderea anumitor proiecte din portofoliu – City Park Mall, Severin Shopping City și Deva Shopping Center.
Cele mai importante proiecte noi de retail în 2015 sunt centrele comerciale Mega Mall în București, Coresi Shopping City în Brașov și Timișoara Shopping City în Timișoara.
La sfârșitul anului 2015, densitatea spațiilor moderne de retail la mia de locuitori va fi de 153 mp.
Bogdan Marcu, Head of Retail Department DTZ Echinocţiu, precizează:,,Anul acesta vom asista la o serie de livrări și extinderi de spații comerciale, ceea ce demonstrează că piața de retail din România este una activă atât pe partea de cerere, cât și pe partea de livrări. În București, piața de centre comerciale se va repoziționa odată cu deschiderea Mega Mall. În Brașov se va livra primul centru comercial modern, iar în Timișoara, al doilea oraș din țară ca număr de locuitori, anul acesta se va finaliza primul proiect modern de retail după 10 ani de stagnare.’’
Stocul total de spații moderne de retail din România este de 2,86 milioane mp, 32% din această suprafață fiind înregistrată în București. Centrele comerciale reprezintă 59%, în timp ce parcurile de retail și galeriile comerciale dețin 25%, respectiv 16% din stocul total.
În 2014, livrările de spații noi au însumat 75.000 de mp, fiind cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. Aproximativ 65% din suprafață a fost livrată în București. În total au fost finalizate trei proiecte moderne de retail: o galerie comercială – Auchan Tricodava și un parc de retail – Vulcan Value Center în București și un centru comercial în Târgu Jiu – Shopping City Târgu Jiu.
În România, densitatea spațiilor moderne de retail la mia de locuitori este de 142 mp. În Capitală, densitatea spațiilor moderne de retail la mia de locuitori este de 490 mp.
Pe parcursul anului trecut, principalii retaileri din FMCG au deschis în total 265 de unități, 94% fiind supermarketuri (48%) și magazine de proximitate (46%). Dintre operatorii de hypermarketuri, Kaufland a fost cel mai activ retailer cu 13 deschideri – 4 în București și 9 în orașele regionale, ajungând la sfârșitul anului să dețină în România 102 centre. Carrefour a deschis două unități în București și Târgu Jiu, iar Auchan a inaugurat un nou hipermarket în București. Pe segmentul Cash & Carry, 2014 a fost cel de-al patrulea an în care nu s-au înregistrat deschideri.
Mega Image a fost cel mai activ retailer pe segmentul FMCG, cu 115 unități deschise, cele mai multe fiind magazinele de proximitate Shop & Go – 83 unități.
Profi, următorul retailer ca număr de deschideri înregistrate în 2014, a inaugurat 71 de unități, 68% fiind supermarketuri.
Strategia de extindere a retailerilor de fashion a vizat în principal proiectele cu performanță dovedită. H&M a continuat să fie cel mai activ retailer de fashion cu optdeschideri anul trecut. Cel mai mare retailer în ceea ce privește expunerea de pe piața locală, Inditex, a rămas inactiv și continuă să opereze o rețea de 98 de magazine. Cu toate acestea, la sfârșitul S1 2015, odată cu livrarea Mega Mall și Coresi Shopping City, Inditex va ajunge la o rețea de 108 magazine.
Percepția noilor brand-uri despre România s-a îmbunătățit în 2014, în special datorită indicatorilor macroeconomici cum ar fi rata de creștere a PIB-ului, vânzările din comerțul cu amănuntul sau consumul populației. Cele mai multe intrări au fost înregistrate pe segmentul fashion, urmat de segmentul articolelor sportive și cosmetice.
Rata de neocupare s-a aflat pe un trend descendent, atât în București cât și în orașele regionale, fiind influențată de nivelul minim de noi dezvoltări și de nevoia retailerilor de a se extinde. Diferența dintre proiectele de retail prime și cele secundare a continuat să fie semnificativă. Proiectele dominante înregistrează o rată de neocupare sub 4%, atât în București, cât și în orașele regionale, în timp ce proiectele secundare înregistrează o rată de neocupare între 20 și 25%.
Chiriile prime nu au înregistrat schimbări pe parcursul anului 2014, pentru proiectele de retail performante din București situându-se între 60 – 70 euro/ mp/ lună, în timp ce în proiectele secundare chiria prime variază între 25 – 40 euro/ mp/ lună. În afara Capitalei chiria în centrele dominante variază între 20 – 25 euro/ mp/ lună. În orașe ca Timișoara, Cluj Napoca, Iași sau Constanța chiriile prime sunt cu 20-30% mai ridicate.
Previziuni pentru 2015
În 2015 stocul spațiilor moderne de retail din România va depăși 3 milioane de mp, în timp ce în București stocul modern de spații de retail va fi de peste 1 milion de mp. Pe segmentul de hipermarketuri, Kaufland va continua să fie cel mai activ retailer, cu 9 deschideri anunțate.
Retailerii internaționali cu o prezență puternică în țări precum Polonia, Cehia, Ungaria și Turcia analizează condițiile și caracteristicile pieței din România, iar până la sfârșitul primului semestru al anului ne așteptăm să intre oficial pe piața locală. În comparație cu 2014, estimăm că anul acesta numărul noilor intrări va fi în creștere.
Rata de neocupare a proiectelor de retail prime va continua să descrească, într-un ritm mai lent în comparație cu 2014, ținând cont de faptul că anul acesta trei proiecte majore de retail vor fi livrate. În ceea ce privește nivelul chiriilor prime, nu sunt așteptate schimbări majore în prima parte a anului.
AUDIERI pe bandă rulantă la DNA Ploieşti în dosarul lui Bădescu
Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară „Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.
„Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.
Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare „Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.
Pe 4 martie , primarul municipiului Ploiești a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
INCREDIBIL! Deturnare de fonduri, la IJP Prahova. Banii sinistratilor au ajuns in contul unei asociatii
Şefii Poliţiei Prahova au fost reclamaţi la DNA pentru deturnarea unor fonduri destinate ajutorării victimelor inundaţiilor din anii anteriori, banii fiind donaţi de poliţişti în 2007, 2008 şi 2010. Reporterii Incomod au intrat în posesia acestei plângeri penale, care vizează mai mulţi ofiţeri de Poliţie.
Printre cei menţionaţi sunt şefii Poliţiei Prahova, chestorul Viorel Dosaru şi adjuncţii săi, cms.şef Adrian Rădulescu şi cms. şef Ionel Trandafirescu, şeful Poliţiei Ploieşti, comisar şef Cristi Manea, dar şi alţi ofiţeri cu funcţii.
Subsemnatul (…)
În temeiul art. 289 din Codul de Procedură Penală, formulez prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
Împotriva mai multor ofiţeri de poliţie cu funcţii de conducere din cadrul IPJ Prahova, (chestor de poliţie Dosaru Viorel, cms. şef Rădulescu Adrian, cms. şef Trandafirescu Ionel, cms. şef Manea Gelu Cristian, cms. şef Miriţescu Eduard, cms. şef Dumitran Ion, comisar şef Vişan Paul, cms. şef Vlăsceanu Gheorghe, cms. şef Crivăţ Ştefan, cms. şef Zecheru Nicolae, cms. Oprea Adrian, cms. şef Ion Radu, Preşedinte al Asociaţiei Poliţia Prahoveană, etc) care în cursul lunilor octombrie – noiembrie 2014, cu bună ştiinţă, au deturnat suma aproximativă de 15.000 lei, această sumă de bani provenind dintr-o colectă de bani a poliţiştilor din inspectorat din anii anteriori, când, în urma inundaţiilor, mai multe persoane au rămas sinistrate, la acel moment fiind făcute apeluri de întrajutorare către instituţiile publice, la nivelul inspectoratului de poliţie fiind colectată suma mai sus menţionată pentru ajutorarea acestora.
Întrucât banii nu au fost utilizaţi în acest scop, în cursul lunii octombrie sau noiembrie 2014, în cadrul unei şedinţe a conducerii IPJ Prahova, de comun acord, consiliul de conducere al inspectoratului format din ofiţerii mai sus menţionaţi cât şi alţii, au fost de acord cu propunerea inspectorului şef, chestor de poliţie Dosaru Viorel, de a deturna banii respectivi din scopul pentru care fuseseră colectaţi, dispunând virarea sumei de bani în conturile ”ASOCIAŢIEI POLIŢIA PRAHOVEANĂ”, deşi mulţi dintre angajaţii IPJ nu sunt membri ai acestei asociaţii, nu beneficiază de vreun ajutor din partea acesteia şi nu au fost întrebaţi ce doresc să se facă cu banii lor, neexistând un acord al acestora în acest scop.
Menţionez că, deşi toţi ofiţerii au cunoştinte de drept, nu au sesizat fapta organelor abilitate în cercetarea acestora, motiv pentru care vă solicit sesizarea din oficiu pentru complicitate, omisiunea sesizării cât şi neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, iar pentru persoanele care au comis fapta şi pentru abuz în serviciu.
Dovada săvârşirii infracţiunilor o fac cu următoarele mijloace de probă:
– extras de cont al operaţiunilor efectuate în ultimele luni de ASOCIAŢIA POLIŢIA PRAHOVEANĂ din cadrul IPJ Prahova
– procesul verbal de şedinţă din ziua când s-a luat această decizie în care sunt menţionaţi participanţii, adică cei care au luat la cunoştinţă.”
Ancheta continuă la Primăria Ploiești
Anchetatorii au ridicat joi din sediul Primăriei Ploiești mai multe documente.
Unele dintre ele privesc plăţile efectuate de autorităţile locale în 2014 a unor lucrări care nu au fost nici măcar începute până acum, potrivit observatorulph.ro.
O astfel de situaţie a fost constatată la Primăria Ploieşti şi de inspectorii Curţii de Conturi Prahova. Aceştia au notat în raportul de control că „În anul 2013, Primăria Ploieşti a plătit în mod nejustificat, suma de 435.817,05 lei, pentru lucrări necuprinse în caietul de sarcini, în proiectul de execuţie, în contractul încheiat cu o firmă de construcţii şi în actele adiţionale la acest contract, lucrări acceptate la plata la preţuri supraevaluate şi pentru care nu există certitudinea că au fost executate, în timpul misiunii de audit financiar, pentru imobilizarea sumei fiind calculate penalităţi în sumă de 37.305,93 lei şi dobânzi în sumă de 69.425,65 lei”.
CONSTRUCŢIILE ÎN REGIE PROPRIE VOR FI REGLEMENTATE PRIN LEGE
O iniţiativă legislativă pentru modificarea legii 10/1995 privind calitatea în construcţii se află în dezbatere la Camera Deputaţilor luna aceasta.
Una dintre principalele modificări prevăzute de textul iniţiatorului este reglementarea construcţiilor de locuinţe în regie proprie.
“În ultimii ani s-a construit extrem de mult în regie proprie, iar lucrările esenţiale pentru rezistenţă, cum ar fi prepararea şi turnarea betonului, montarea armăturilor în elementele structurii de rezistenţă au ajuns să se facă «după ureche»”, se arată în expunerea de motive.
Astfel în urma punerii în aplicare a legii în noua formă ar exista obligativitatea verificării tehnice de calitate a proiectelor, investitorii ar avea obligaţia să asigure controlul calităţii lucrărilor prin diriginţii de şantier, s-ar crea premisele de achitare la stat a cotei de 0,7% din valoarea lucrărilor de construcţii.
De asemenea, textul modificat al legii include locuinţele cu parter sau parter şi etaj în seria imobilelor care se pretează controlului calităţii în construcţii.
Iniţiativa legislativă aparţine deputatului independent Petru Movilă şi se află în dezbatere la Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
Modificarea legii a fost respinsă de Senat la sfârşitul lunii februarie şi se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, camera decizională în acest caz.
ÎN ROMÂNIA, CREDITELE PENTRU LOCUINȚE AU DEPĂȘIT 10 MILIARDE DE EURO
La peste 10 miliarde de euro se ridica, la finele anului trecut, valoarea creditelor active pentru locuințe contractate de români, atât în lei cât și în valută. Iar bucurestenii cumuleaza circa 40% din totalul creditelor acordate la nivel național.
Valoarea totală a creditelor pentru locuințe acordate la nivel național se ridica la 45,4 miliarde lei in decembrie 2014. Din această sumă, creditele acordate în moneda naţională s-au ridicat la peste 10 miliarde lei, iar cele acordate în valută au depășit 35 miliarde, în echivalent lei.
În decembrie, valoarea creditelor active în lei pentru locuinţe ale locuitorilor Capitalei era de 3,66 miliarde lei, iar echivalentul în lei al creditelor acordate în valută a fost de 14,77 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BNR.
În topul creditelor pentru locuinţe, urmează judeţul Cluj, cu o valoare de 600 milioane euro a creditelor acordate atât în lei, cât și în valută. Este urmat de Timiș (cu peste 533 milioane euro) și Constanța (circa 480 milioane euro).
Pe ultimele locuri în acest top se situează judeţele Giurgiu și Covasna, unde în luna decembrie valoarea totală a creditelor pentru locuinţe depășea 28 milioane euro.
20 DE CLĂDIRI CU RISC DIN BUCUREŞTI VOR FI CONSOLIDATE
Primăria Capitalei intenţionează să efectueze în acest an lucrări de consolidare pentru 20 de imobile care prezintă risc seismic accentuat. Pentru alte 28 de imobile va demara proiectarea, a anunţat primarul general, Sorin Oprescu.
În prezent, la nivelul Capitalei există 190 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care constituie un pericol public. Majoritatea sunt imobile multietajate, care au fost construite înainte de 1940 şi apariţia primului normativ antiseismic (1941). Acestea sunt prioritare pentru efectuarea intervenţiilor de consolidare. Alte 184 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, dar nu constituie un pericol public.
În ultimii 10 ani, au fost consolidate 42 de clădiri din clasa I de risc seismic, din care 19 prin programul de consolidări al municipalităţii, iar restul direct de către proprietari. Lucrările prin program se efectuează cu dificultate deoarece nu toţi proprietarii sunt de acord cu acest lucru şi cu faptul că trebuie să restituie creditul fără dobândă acordat de Primărie în acest scop. În unele cazuri, se ajunge chiar la procese în instanţă care blochează pe lucrările pe termen nedefinit , a argumentat domnul Oprescu.
Însă, proprietarul care se va face vinovat de pierderi de vieţi omeneşti sau de vătamari corporale din cauză că nu şi-a pus în siguranţă proprietatea va răspunde penal, conform legii, a atenţionat primarul general.
Pentru a urgenta efectuarea intervenţiilor de consolidare, Primăria Capitalei a trimis guvernului o serie de propuneri de modificare a legislaţiei actuale, întrucât aceasta nu lasă la momentul de faţă prea multe opţiuni primăriei, atunci când se confruntă cu refuzul proprietarilor. Astfel, pe de o parte ar trebui elaborate standarde de cost pentru consolidarea clădirilor de locuinţe. De asemenea, ar trebui acordat municiaplităţii dreptul de a acţiona în instanţă proprietarii care obstrucţionează procesul de consolidare. Nu în ultimul rând, PMB propune interzicerea oricărei forme de închiriere pentru locuinţele aflate în blocurile din clasa I de risc seismic şi introducerea obligativităţii pentru proprietar de a întocmi un certificat seismic al clădirii la momentul înstrăinării imobilului.
Lucrurile stau mai bine în privinţa consolidării clădirilor publice. Astfel, Primăria Capitalei a consolidat şi reabilitat 100 de instituţii de învaţământ, precum şi teatrul Constantin Tănase şi Centrul unic de informare de pe Bulevardul Elisabeta. De asemenea, a fost finalizată consolidarea Palatului Primăriei Capitelei, din Bulevardul Elisabeta.
În prezent, sunt în curs de consolidare mai multe clădiri publice: Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Ion Creangă, Casa Cesianu, Muzeul Minovici, Observatorul Astronomi şi Arcul de Triumf.
Bucureştiul este clasat ca a zecea capitală la nivel mondial, în privinţa riscului seismic şi prima din Europa.
UE VREA UNIUNEA ENERGETICĂ
Comisia Europeană a prezentat în această săptămână strategia privind realizarea unei Uniuni energetice europene.
Proiectul are ca scop reducerea dependenţei energetice de un singur furnizor, trecerea liberă a fluxului energetic între statele membre, creşterea eficienţei energetice.
„Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertățile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustrează ceea ce este în joc: mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-și încălzi locuințele. Este vorba despre o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care stă la baza economiei noastre să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai regenerabilă și mai durabilă.”, a declarat preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.
Politica la nivel energetic urmăreşte elaborarea unei strategii energetice, proiecte de interconectare care vor permite transferul de până la 10% din producţia de energie către alte state susţinute de un acord climatic global programat pentru decembrie 2015, în urma conferinţei de la Paris.
Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:
a. strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabilește obiectivele, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora.
b. comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel puțin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată depăși frontierele până în 2020.
c. comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.
Imobiliare Prahova 